Bucurie și fericire

Bucurie și fericire tratează un subiect sensibil: situația comunității gay din Transilvania. Dar de fapt, acesta nu este deloc un subiect sensibil, deoarece societatea acceptă homosexualii. Trebuie doar să nu se arate și să tacă. Și să pretindă că nu sunt ceea ce sunt. Și atunci toată lumea este fericită. Piesa prezintă niște oameni obișnuiți. Femei și bărbați, orășeni și săteni, gay și heterosexuali. Niște destine paralele care se întâlnesc și se despart. Având câteva certuri nesemnificative, probleme false, frecușuri, isterii minore. Nimic important. Sunt oameni fericiți.

Székely Csaba și Ándi Gherghe, împreună cu actorii: Fodor Piroska, Benedek Botond, Orbán Levente, Kovács Károly, Nagy István, Badics Petra și Szász Réka ne vor pune în fața unei povești, până la urmă tragice, dar tratată cu umor și cu spirit ludic. Spectacolul „Bucurie și fericire” ne va duce în lumea LGBT din Transilvania cu mijloace de transport în același timp ludice, dure, sensibile, sofisticate și rudimentare – o călătorie într-o zonă situată undeva între Olanda și Cecenia. Călătorii vor beneficia de ghidaj hetero. Vă invităm să ne însoțiți cu fericire și bucurie!

Spectacolul este produs de Teatru 3G, în cadrul proiectului: Terapie socială prin teatru contemporan, cofinanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național și Municipiul Tîrgu Mureș.

Nu poți să bagi cu forța o mentalitate în capul cuiva, trebuie să aștepți să-și dea seama singur, ceea ce durează, dar cred că putem ajuta la dezvoltarea unui mediu în care e mai ușor să devii tolerant. Comunitatea maghiară din România până acum nu prea a văzut oameni gay pe scenă. Acum au primit de la Teatru 3G și de la artiștii minunați care au realizat acest spectacol o posibilitate să-i întâlnească, să-i cunoască un pic mai bine. Ăsta e primul pas spre toleranță, mai trebuie doar câteva sute.

Székely Csaba, vice.ro

„Umorul abundă, şi nu doar prin limbaj: scena în care Károly Kovács şi Orbán Levente dansează obraz lângă obraz este antologică, dincolo de semnificaţiile ei în naraţiunea spectacolului. Nu de alta, dar actorul Orbán Levente (care a jucat în multipremiatul film al lui László Nemes, Fiul lui Saul) ar putea face reclamă heterosexualităţii. Folosirea lui într-un rol contre-emploi este un reproş, nu ştiu dacă intenţionat, faţă de etichetarea oamenilor după aparenţe, şi o ironie, sigur voluntară, faţă de imaginea clişeistică a homosexualilor în mentalul colectiv.” Oana Stoica – Scena9 – 2017-2018 în teatru | Patru spectacole despre referendum & LGBT

„Nimic, nici o singură anomalie a vieții cotidiene, nu scapă ochiului vigilent și stiloului transformat în bisturiu ale lui Székely Csaba. (…)Interesul piesei lui Székely Csaba este însă crescut de faptul că dramaturgul nu se arată deloc amabil nici cu felul în care își manageriază condiția gayii înșiși. Sunt, la rându-le, măcinați de prejudecăți, de temeri, de angoase, încearcă să fugă de propria condiție, ca și cum s-ar putea dispensa de propria lor umbră. Se mulțumesc cu bucuria și își sacrifică fericirea.” Mircea Moraru – Yorick – Care e distanța de la bucurie la fericire și cum se plătește depășirea acesteia?

„Un moment de mare inspiraţie regizorală are loc la final, când climaxul violent al spectacolului este reprodus de către actori în cheie muzicală, replicile fiind cântate şi completate prin aportul unor instrumente muzicale. Pulsul este redat cu plasticitate(…)” Andrei Vornicu – Adevărul – O minoritate în cadrul unei minorităţi

„Fodor Piroska, Benedek Botond, Orbán Levente, Kovács Károly, Nagy István, Badics Petra, Szász Réka sunt actorii care spun această istorie de „bucurie și fericire”. Și, dirijați de Andi Gherghe, un fin hermeneut szekelyan, ca să zic așa, o spun atât de bine încât, dacă ești un om cu mințile la tine, nu poți să nu te amuzi, dar și să empatizezi…” Claudiu Groza – Tribuna – Geografie teatrală (IV)